Tarmul Romanesc al Marii Negre

                                                                                                                              

  

      Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica; de-a lungul caruia s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international: Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna.
      Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia (cca. 150 km), tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este inalt si abrupt (faleza), sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc in loc plaje (Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia). Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.

 

          Pe tarmul romanesc al Marii Negre, inaintarea apei asupra uscatului a pus in contact cu valurile unei mari furtunoase roci putin rezistente, ca: loess, argile, marne, precum si calcar sarmatic- in sectorul de sud- ceea ce a inlesnit regularizarea acestui tarm. De acceea, tarmul romanesc marin se prezinta ca o linie putin ondulata, cu bai si lagune usor arcuite, cu plaje intinse in unele locuri si inguste in altele, cu capuri putin inaintate in mare.

          In cuprinsul granitelor sale – la nord, gura Bratului Chilia si la sud, Vama Veche, tarmul romanesc prezinta sectoare cu aspect variat:

-         de la gura bratului Chilia (canalul stambulul vechi) pana la Capul Midia tarmul este jos, cladit de valuri si de curentul litoral. In sectorul de nord se afla Delta Dunarii, cu o usoara proeminenta ce se ridica deasupra apei cu 0.46 m. La sud de gura bratului Sf. Gheorghe se prelungeste pe langa tarmul marii Insula Sahalin, pe o distanta de cca 20 km, pana la Ciotic. De aici si pana la Capul Midia, tarmul se arcuieste usor spre vest, izoland complexul Razim prin doua cordoane litorale: cordonul Dranov-Crasnicol-Insula Serpilor si cordonul Perisor-Chituc. Aceste cordoane reprezinta, de altfel, cele mai intinse si mai inalte perisipuri de pe tarmul romanesc al Marii Negre.

-         de la Capul Midia si pana la Vama Veche: incepand cu Capul Midia tarmul este insotit de un larg perisip, care se ingusteaza spre Constanta. Aceasta fasie de nisip izoleaza de mare Lacurile Gargalac, Tasaul si Siutghiol. Pe acest perisip se intinde vasta plaje de la Navodari si cunoscuta plaja Mamaia. In dreptul orasului Constanta si la sud de acesta se ridica un tarm inalt si abrupt, care domina marea cu cca 40 m. O serie de strazi ale orasului Constanta au disparut in mare, prin prabusirea tarmurilor sub actiunea valurilor marii. De la Constanta si pana la Vama Veche, configuratia tarmului este determinata si de structura geologica a podisului Dobrogei. Placa sarmatica din care este cladita aceasta parte a Dobrogei este usor ondulata, formand largi sinclinale si anticlinale. In dreptul anticlinalelor sunt mici promontorii, peste care se revarsa, spumegand, marea, iar in dreptul sinclinalelor se gasesc bai arcuite, cu plaje frumoase si cu guri de limanuri cu perisipuri.

   

         Intreg litoralul Marii Negre este situat in Regiunea de Sud-Est si 43% din unitatile de cazare din tara sunt concentrate in judetul Constanta. Pozitia litoralului in partea de est-sud-est a tarii, faptul ca soarele straluceste 10-11 ore pe zi in sezonul de vara, stabilitatea termica inregistrata zi dupa zi, brizele si apa marii, namolul curativ sunt factori care fac atractiv un sejur pe litoralul Marii Negre, una din cele mai importante zone turistice din Romania.

       Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii (70 - 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari (400 - 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:

- la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm), care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
- la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.