Marea Neagra este o mare inchisa, fiind o prelungire a Marii Mediterane, de care se leaga prin stramtorile Bosfor si Dardanele. Este asezata intre paralelele de 46^o32^’5^’’ si 40^o55^’5^’’ latitudine N si intre meridianele de 27^o27^’ si 41^o42^’ long E. Intre aceste coordonate geografice Marea Neagra are o lungime maxima de 1050 km si o latime de 662 km. Lungimea totala a tarmurilor este de 4000 km, din care tarmul romanesc reprezinta 6%. Marea Neagra este o mare de tip continental intrucat se afla cuprinsa intre continente. Vecinii Marii Negre sunt Romania, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina. Astfel ea scalda atat tarmurile Europei, cat si pe cele ale Asiei. Principalele porturi sunt Constanta, Sulina, Mangalia, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas, Ialta, Sevastopol. Portul Constanta permite legatura cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor (360 km), cu Oceanul Atlantic (3660 pana la Gibraltar) si cu Marea Rosie prin Canalul de Suez (1900 km pana la port Said).

          Suprafata Marii Negre este de 424 000 km² si, impreuna cu cea a Marii Azov, este de 462 535 km², ceea ce constituie aproximativ jumatate din suprafata Romaniei, iar volumul apelor ei este de 537 000 km³. Adancimea maxima a Marii Negre atinge 2211 m, iar cea medie 1271 m.

          Prin sistemul de stramtori Bosfor - Marea Marmara - Dardanele comunica cu Marea Mediterana, (care prin str. Gibraltar comunica cu Oceanul Atlantic), iar prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov - mare care reprezinta de fapt o anexa a Marii Negre. Are in linii mari forma ovala si tarmuri putin crestate (cu exceptia peninsulei Crimeea), iar in partea de nord-vest are numeroase limanuri. Platforma continentala este foarte extinsa, mai ales in nord-vest, apoi adancimile cresc, ajungand in regiunea central-sudica la 2425 m.                   

      In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: Dunarea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kizil-Irmak si de aceea salinitatea ei este scazuta (in medie 20-22 ‰) in comparatie cu cea a oceanului planetar.
         Trasatura caracteristica a Marii Negre consta in faptul ca este cuprinsa intr-o zona intinsa de uscat – masa continentala euro-asiatica – ceea ce influenteaza indeosebi particularitatile ei climatice. Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de +12.5^o C, depasind cu 2^o C temperatura medie a aerului. Iarna, temperaturile scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nord-vest care provoaca valuri mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea Neagra ingheata, de la Capul Tarhankut (Pen. Crimeea) pana la Insula Serpilor. Sub influenta vanturilor se formeaza un curent circular, dirijat de linia tarmurilor, care, datorita Peninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inchise: estica si vestica. Un curent de suprafata transporta prin Bosfor apele mai dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana; in adancime se formeaza un curent compensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare.

      De la tarm si pana la izobata de 200 m,  fundul marii coboara lin, dupa care prezinta o panta foarte inclinata, adancimile crescand brusc catre fund; inspre nord-vest, izobata de 180 m se departeaza  mai mult de tarm, ca rezultat al imenselor cantitati de aluviuni aduse de principalele fluvii si rauri : Dunarea, Nistrul, Bugul si Donul.

     Marea Azov se prezinta ca un golf nordic al Marii Negre, de care este legata prin Stramtoarea Kerci, adanca de 5-19 m; are latimea (N-S) de 150 km si lungimea (V-E) de 445 km, adica suprafata marii este de circa 38 000 km². Adancimea medie a Marii Azov este de 9 m - iar cea maxima este de 13 m.