...Afla lucruri intersante..

        O particularitate a Marii Negre consta in faptul ca viata vegetala si animala este reprezentata numai in straturile superficiale, incepand de la tarm si pana la adancimea de 150-200 m. Mai jos, apa este infectata cu hidrogen sulfurat. Cercetarile intreprinse de A Lebendintev si de B Isacenko au explicat pentru prima data fenomenul producerii hidrogenului sulfurat in adancurile Marii Negre, la baza caruia exista doua surse: izvorul principal il constituie bacteriile – Microspira aestuarii de pe fund, sub actiunea carora sulfatii sunt redusi si, o data cu formarea carbonatilor, se degaja H₂S; o a doua sursa sunt bacteriile anaerobe, care participa la procesul de descompunere a substantelor albuminoide, fara sa fie in contact cu oxigenul.

         Astfel in hidrogenul sulfurat nu pot trai decat bacteriile anaerobe, ceea ce face ca 85-90% din intreaga masa de apa sa fie lipsita complet de viata animala. Adancimea considerabila, imensa indulcire din cauza apelor fluviilor, precum si curentii de apa sarata din Marea Marmara produc o stratificare distincta a apelor Marii Negre: un strat subtire la suprafata, cu flora si fauna bogata, si o mare masa de fund, degajata de hidrogenul sulfurat. Cele doua straturi de apa se amesteca foarte putin intre ele. Aceasta se datoreaza, in primul rand, faptului ca legatura dintre Marea Neagra si Marea Marmara se face prin stramtoarea foarte ingusta a Bosforului, a carei adancime este de numai 180 m. Apele mai sarate din Marea Marmara patrund pe fundul stramtorii Bosfor in Marea Neagra, iar de aici, apele mai putin sarate se scurg la suprafata in Marea Marmara.

         Din cauza salinitatii reduse, numarul speciilor din Marea Neagra, este de patru ori mai mic decat in Marea Mediterana. Astfel din Marea Neagra lipsesc Sifonoforele, Cefalopodele, Pteropodele, Heteropodele, Gorgoniaceele, Echinodermele lipsesc aproape in intregime, cu exceptia a trei specii: un Ofiurid (Amphiura florifera) si doua Holoturide (Cucumaria orientalis si Synapta digitata). Dintre Ctenofori, in Marea Neagra traieste numai Pleurobrachia pileus, iar dintre Actinii – trei specii (Actinia equina, Cyliste viduata si Cerianthus vestitus).

           In Marea Neagra nu exista o zona dezvoltata; organismele mediteraniene corespunzatoare acestei zone s-au raspandit in Marea Neagra in zona prelitorala si sublitorala.

         In zona prelitorala se gasesc doua biocenoze importante legate de diferite feciesuri: biocenoza stancilor si bocenoza nisipului. Astfel, stancile si pietrele fixe de la tarmul marii – intalnite pana la 28 m adancime – sunt pline de crustele racusorului cirriped Balanus si de cochiliile melcului in forma de palarie chinezeasca – Patella pontica; in crapaturi se ascund crabi mici (Pachygrapsus). Stancile sunt acoperite cu tufisuri dese de alge brune (Cystoseira), in care se gasesc midiile (Mytilus). Printre aceste aglomerari de alge se ascund pestisori teposi, ca Scorpaena; tot aici se intalnesc alge verzi cu taluri late, in forma de frunze, iar pe portiunile de stanca unde nu exista vegetatie sunt fixate actiniile.