Lumea animala legata de nisip este reprezentata prin diferiti viermi (Linaeus, Saccocirrus) si crustacei-amphipozi, care se vâra in nisipul umed de pe tarm,  iar in apa cu fundul nisipos, pe care-l scormonesc cu mustatile, inoata barbunii (Mullus barbatus); pe fund, fiecare pagur (Diogenes) trage dupa el scoica in care este introdus abdomenul sau moale; alaturi de pagurii mici stau culcate sau ingropate – in parte – cambulele turtite (Pleurenectes).

      Mai jos, la 10-30 m, unde pe fundul nisipos sau malos creste o iarba de mare inalta (Zostera), se ascund pestisori viu colorati (Crenilabrus) si acul de mare (syngnathus). Pe tulpinile de Zostera se agata cu varful coditelor calutii de mare (Hippocampus). Tot aici inoata multe crevete (Leander, Hipolyte). Astfel in afara de alge, vegetatia marina este formata din ierburi precum Zostera (planta fanerogama - graminee monocotiledonata). Iarba de mare are o larga raspandire in Marea Neagra si aproape in toate marile interioare. Creste pe fundurile nisipoase si maloase, la o adancime de pana la 30 m, formand adevarate "preerii submarine". Valurile marii arunca pe tarm cantitati enorme de Zostera, care constituie un loc bun de refugiu pentru fauna submarina.

      Mai departe de zona cu Zostera, de-a lungul tarmului, pana la adancimea de 50 m se intinde zona fundului malos, pe care se gasesc numeroase cochilii moarte si vii de stridii (Ostrea) si de midii (Mytilus).

        La adancimea de 50-80 m predomina midiile; biocenoza malului mitiloid constituie o particularitate caracteristica a Marii Negre; nicaieri, in alte mari, midiile nu se strang in numar atat de mare la o astfel de adancime. In afara de midii, sunt caracteristice algele rosii (Phyllophora), spongierul Suberites si ascidiile (Ciona, Molgula).

         Mai jos de biocenoza midiilor (de la adancimea de 55-65 m si pana la 180-185 m), adica in cuprinsul zonei sublitorale, se gaseste biocenoza malului cu faseoline, reprezentata prin Lamelibranhiate, ca Phaseolina si Trophomopsis; in aceasta biocenoza se gaseste si Amphiura, singurul reprezentant al Echinodermelor.

       Zooplanctonul, care are originea mixta (marina si de apa dulce), este format in special din crustacei inferiori (Copepode si Cladocere), Flagelate fosforescente (Noctiluca), meduze mari, ca Aurelia aurita si Rhizostoma pulma, etc.

         Ihtiofauna Marii Negre - 150 specii - este mult mai saraca decat cea din Marea Mediterana – 550 specii. In majoritate, ea este formata din pesti eurihalini (105 specii) veniti din Mediterana. Asa sunt: barbunul, vulpea de mare, chefalul, ghibortul de mare, lapina, calutul de mare, etc. Dintre pestii pelagici se intalnesc: hamsia, scrumbia albastra, rechinul, etc. Din grupa relictelor din Marea Neagra fac parte scrumbiile si guvizii.