Din examinarea hartii batimetrice a Marii Negre se constata ca de jur-imprejur, continentul inainteaza sub apele marii pana la adancimea de 180m.   

          Aceasta regiune periferica, sau “Marea platoului continental” are o suprafata orizontala de 144 000 km², ocupand 35% din suprafata totala a intregului bazin. Fundul ei ridicat se intinde ca o terasa putin inclinata peste zona litorala si cuprinde toata marea putin adanca. Din punct de vedere bionomic si biologic, limita inferioara a platoului continental, pana la 180 m adancime, corespunde cu limita vietii din aceasta mare si prezinta oscilatii foarte mari in diferite regiuni ale marii. Astfel, izobata de 180 m este foarte apropiata de tarm in partea de nord-est, la sud si la sud-est si foarte indepartata – depasind chiar 160 km – in partea de nord-vest, pe linia dintre Sevastopol si Burgas, unde formeaza un bazin putin adanc, cu o suprafata de circa 4 ori mai mare ca a Marii Azov.

      In dreptul litoralului romanesc, inclinarea este foarte lenta si izobata de 180 m se departeaza pana la aproape 200 km. de la Burgas pana la Benderegli (pe tarmul Anatoliei), precum si in fata Stramtorii Kerci (intre Novorossiisk si Capul Meganom), platoul continental ia o dezvoltare mai mare. In schimb, de-a lungul tarmurilor Caucazului, Georgiei, Armeniei si Anatoliei (pana aproape de Bosfor),  platoul este foarte ingust.

       De la izobata de 180 m in jos, de la limita platoului continental, incepe taluzul sau panta continentala, cu o inclinatie foarte mare, care in unele locuri ajunge pana la 8-12 grade. Numai de la 1800 m taluzul continua foarte lent, racordandu-se la albia propriu-zisa a marii.

       Dupa datele prezentate de Dr. Grigore Antipa, in lucrarea sa “Marea Neagra”, rezulta ca suprafata marii, de la izobata de 180 m in jos ocupa 65% din suprafata totala a bazinului. Calculandu-se suprafata dintre izobatele de 180 m si 900 m, unde inclinatia taluzului este maxima, s-a gasit ca aceasta ocupa 9% din suprafata totala a marii.

          Cercetatorii au dovedit ca nu exista nici o legatura tectonica submarina intre Anatolia si Crimeea, infirmandu-se deci ipoteza legarurii tectonice tarzii  dintre muntii acestora. Taluzul platoului continental este aproape pretutindeni abrupt, cu exceptia coltului de NV si a regiunii cuprinse intre Caliacra si Bosfor. Muntii Crimeei sunt continuati pe o distanta pe o distanta de 35 km, in directia SV, de un lant muntos submarin. Pe tarmul Marii Negre dinspre Anatolia, in regiunea Sinop, pe o distanta de cca 150 km exista doua lanturi muntoase paralele cu tarmul. Adancimile maxime ale Marii Negre se gasesc in mijlocul ei; cea mai mare adancime a fost sondata pe linia Sevastopol – Sinop.